Legea Anti-Rasism Trece de Senat

Ce înseamnă, pentru Romii din România, această nouă lege? În primul rând, va exista un instrument suplimentar pentru prevenirea şi combaterea asociaţiilor şi partidelor rasiste anti-ţigăneşti. În al doilea rând, prin această lege, se măresc şansele unei mai bune recunoaşteri, la nivel naţional şi internaţional, a Holocaustul Uitat al Romilor din Transnistria (HURT).

„Negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi”, se arată în proiectul de lege. Legea mai are şi nenumărate alte beneficii, pentru România, pe care le vom dezvolta, detaliat, într-un articol viitor.

@forumulromilor

Senatul a adoptat, luni 26 mai 2025, o nouă Lege pentru modificarea şi completarea OUG Nr.31 din 13 martie 2002, privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război. Conform agenţiei naţionale de presă Agerpres, proiectul de lege a avut 78 de voturi „pentru”, 15 „împotrivă” şi 25 de „abţineri”, la Camera Senatului.  OUG Nr.31/2002 mai fusese aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.107/2006.

Vezi şi: Proiect de lege la Senat pe 5 mai 2005

Prin aceasta nouă lege, aderarea sau sprijinirea unei organizaţii, asociaţii, partid sau grup rasist anti-ţigănesc devine infracţiune şi se va putea pedepsi cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi. Inițierea sau constituirea, coordonarea sau complicitatea la un astfel de grup rasist anti-ţigănesc intră tot în prevederile acestei legi.

 „Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război al persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă și interzicerea unor drepturi” se mai arată în noul proiect de lege.

Romii din România vor avea un instrument în plus, faţă de ce aveau în trecut, la nivel legislativ, pentru a se apăra de rasismul anti-ţigănesc. Pe lângă Legea nr.2/2021 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antițigănismului, mai degrabă la nivel individual, noua lege vine în întâmpinarea problemelor de combatere a rasismului anti-ţigănesc, de data aceasta la nivel organizaţional. Cu alte cuvinte, această lege va putea pedepsi, cu până la zece ani de închisoare, acele persoane care iniţiază, coordonează sau sprijină acele organizaţii anti-ţigăneşti (asociaţii, ONG-uri, partide, mişcări, platforme) care se manifestă rasist, xenofob, fascist sau legionar, împotriva drepturilor şi libertăţilor romilor.

Acele persoane care sunt lideri sau/şi membri ai unor asemenea asociaţii sau partide rasiste anti-ţigăneşti, care demonstrează, cu probe, ură rasistă faţă de romi, promovând ura faţă de romi, ameninţă cu moartea romii, instigă publicul contra romilor, dezvoltând linii de acţiune socială şi politică împotriva intereselor romilor, ca grup etnic sau la nivel individual, se încadrează la această nouă lege, pentru a fi pedepsiţi cu închisoare de până la zece ani.

Parcursul acestei noi legi se poare urmări online, folosind numărul de înregistrare la Senat L157/2023 şi numărul de înregistrare la Camera Deputaţilor  PLX303/2023.  De remarcat Punctul de Vedere al Fostului Guvern, în anul 2023, cu privire la această iniţiativă.  Guvernul de la vremnea respectivă invocă Art.8 din Constituţie (Pluralismul şi partidele politice) şi citează, în mod paradoxal, C. Ionescu, C.A. Dumitrescu, Comentarii şi explicaţii, Ed. CH Beck, Bucuresti, 2017, p. 184: „Pluralismul este o condiţie a democraţiei constituţionale deoarece, in lipsa lui, diversitatea de interese sociale, existente în mod natural în orice societate organizată, ar fi aplatizată pe principii de conducere monistä, care vor lăsa culoar liber de afirmare şi dominaţie unui singur centru de putere. [...]  Potrivit principiului pluralismului, într-o societate cu adevărat democratică, fiecare formă de organizare socialä  reprezentând interesele legitime ale cetăţenilor se bucură de o egalitate de tratament din partea statului. Ca atare, nu există grupuri privilegiate, organisme dominante unele faţă de altele. Singura condiţie pusă acestora este de a se conforma prescripţiilor legale. Partidele politice sunt, astfel, ţinute să respecte suveranitatea naţionalä, integritatea teritorială, ordinea de drept şi principiile democraţiei„ - în vreme ce, chiar acest guvern îşi pregătea, în mod dovedit ulterior, o nouă lovitură ilegală, neconstituţională şi imorală împotriva Romilor din România, prin susţinerea forţată, fără alegeri democratice şi împotriva voinţei Romilor, a unuia şi acelaş „deputat din oficiu” peste romii din România, în parlamentul naţional. Nicolae Păun nu este ales de romi şi, mai mult decât atât, el s- a remarcat prin acte anti-ţigăneşti şi chiar anti-naţionale foarte grave, insultând şi hărţuind romii din alte organizaţii politice de o manieră rasistă, anti-ţigănească, dezvoltând o sistematică Represiune Nedreaptă împotriva Romilor din opoziţia sa politică, chiar în public şi fără nicio perdea, la scenă deschisă, conform probelor ample existente pe domeniul public prin coordonarea şi încurajarea de acţiuni de grup organizat infracţional rasist, xenofob şi chiar terorist în înţelesul Legii nr. 535/2004.

Codul Penal Art. 283 - Represiunea Nedreapta

Vezi şi articolul: Partida Romilor – de la Grup Infracţional Organizat la Organizaţie Teroristă

Vezi şi: Nicolae Păun a Pierdut Apelul

Vezi şi: Nicolae Păun Pierde Procesul Contra unui Grup de Activişti Romi Tradiţionali

Romii din România constituie un Grup Etnic clar definit la nivel legislativ, atât la nivel naţional cât şi internaţional, de aceea Romii (ca grup etnic clar identificabil cultural şi legal) este protejat de Art.6 al Constituţiei României (Dreptul la Identitate) precum şi de Art.4 şi Art 40, Art.47. De asemenea, orice Rom, ca orice alt cetăţean român şi european, este protejat de Carta Drepturilor Fundamentale a UE (care are valoare de lege atât în România cât şi în toate celelalte state membre ale UE în afară de Polonia), de Convenţia Cadru 1995 a Consiliului Europei pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale, de Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO, 1950), precum şi de alte convenţii internaţionale.  

Nu în ultimul rând, acest proiect de lege, care tocmai a trecut de Senat, vine să sprijine motivarea reparării, cu celeritate a interpretărilor de până acum, nedemocratice, ale Art.62 alin.(2) din Constituţia României, prin care Romilor din România precum şi altor minorităţi etnice li s- a limitat abuziv dreptul la alegeri libere în cadrul proceselor electorale.

Vezi şi: CEDO Cegolea v. Romania

În actuala interpretare, abuzivă, a Art.62 alin.(2), puterea executivă a statului stabileşte, în mod arbitrar şi mai degrabă unilateral- subiectiv, fără alegeri democratice, cine să facă parte şi cine să nu facă parte din procesul de selecţie al „deputatului din oficiu” (neales) al romilor în Grupul Minorităţilor din parlament. Această lipsă de respect faţă de pluripartitism, de societatea civilă, faţă de Art.40 alin.(2) din Constituţie şi faţă de spiritul democraţiei în general, a cauzat, mai ales în ultimii ani, o profundă nemulţumire în rândurile societăţii civile. Romii Tradiţionali, adică Romii Reali descrişi de Art.6 al Constituţiei României şi-au făcut şi îşi fac auzită vocea, din ce în ce mai legitim, împotriva modelului nedemocratic de până acum, ale cărui rezultate s-au văzut, stabilindu-se că au fost profund nesatisfăcătoare, ba chiar au venit să acţioneze împotriva Comunităţilor Romilor din România şi împotriva României ca stat de drept.

Pe baza acestei nemulţmiri ample, a acestor critici legitime privitoare la limitările democratice grosolane împotriva romilor, grupuri ample de romi au ajuns în braţele exploatatoare ale unor grupări extremiste din România, care aveau doar nevoie de voturile romilor, însă fără a integra, niciunde în discursurile lor politice - electorale, nici măcar o singură propoziţie care să se refere la romi sau în favoarea liberalizării accesului romilor la drepturile lor constituţionale, legale, naţionale şi internaţionale.

Romii au suficientă maturitate politică încât să recunoască rasismul anti-ţigănesc din România şi nu numai, un rasism structural, alimentat de politici de stat neatente, de peste trei decenii, care au adus si aduc atingere gravă Drepturilor Omului şi principiilor separaţiei puterilor în stat. Societatea civilă romă cunoaşte, foarte bine, că „elitele” rome din guverne (selectate de stat, şi nu de romi prin alegeri libere) nu au voie, din punct de vedere constituţional, să ocupe, concomitent, întregul spaţiu al societăţii civile.

Separaţia puterilor în stat (Constitutie Art.1 alin.4) are nevoie de o serioasă revizuire, în România, la nivel aplicativ, eliminându-se cât mai rapid toate seturile de idei extremiste şi acţiuni sau proceduri extremiste prin care „elitele” din guverne (privilegiate prin fonduri guvernamentale exclusiviste, de trei decenii), dictează societăţii civile ce să facă, sau să tacă, prin acţiuni de represiune nedreaptă şi abuz de drept procesual, ameninţând cu moartea şi hărţuind activiştii romi prin instanţe şi prin alte forme de coerciţie, ilegale si imorale, atunci când aceştia dezvoltă o critică democratică, politica, legala, bazată pe demonstraţia dovezilor, libertăţi normale într-un stat democratic care permite atât lupta împotriva marii corupţii cât şi existenţa unei opoziţii.

Împotriva lui Nicolae Păun care încearcă să le interzică acest drept, Romii vor continua dezbaterile publlice libere, exprimându-se legal şi democratic, arătând public toate dovezile legale împotriva regimului dictatorial al lui Nicolae Păun şi pentru prevenirea şi combaterea corupţiei la nivel înalt, furtului de identitate etnică, pentru o Românie normală, guvernată de legi care se respectă, o Românie a tuturor cetăţenilor ei.  

Vezi şi:  Proiectul HURT 2023 (pe scurt)

Vezi şi: Proiecte FARR de Asistenţă şi Intervenţie Socială (draft)